Unul din cinci tineri români cu vârsta sub 18 ani spune că hărțuiește online alte persoane pentru că se teme să nu devină la rândul său ținta unui atac, în timp ce jumătate dintre agresori nu știu să ofere un motiv precis pentru care se comportă agresiv pe internet. Peste o treime consideră că victima trebuie agresată pentru că o percep enervantă, în timp ce alții sunt violenți din dorința de a-și impresiona cunoscuții, arată un studiu publicat de Bitdefender.
Circa 34% dintre tinerii sub 18 ani chestionați recunosc că au fost la rândul lor agresori în mediul online, iar 15% recunosc că au răspuns tot prin mesaje agresive în situațiile în care au fost atacați.
Studiul mai arată că doar unul din trei tineri a povestit unei persoane apropiate despre experiența negativă de a fi hărțuit. Cei mai mulți s-au confesat prietenilor (68%), părinților (27%), fraților (19%) și, mai rar, profesorilor sau autorităților (sub 6%). Cei mai mulți însă au decis să nu povestească despre incident. Astfel, 30% au considerat că nu li se pare important să îi implice și pe alții, 27% nu văd rostul să povestească întrucât nu pot schimba nimic, iar 8% și-ar dori să vorbească, dar se tem să nu fie judecați din nou.
Dintre tinerii chestionați, 64% dintre adolescenți regretă faptul că nu au suficientă încredere în ei, 43% și-ar dori să se integreze mai ușor în mediul social, 39% și-ar dori să poată evita comentariile negative ale celorlalți la adresa lor, 38% consideră că nu au suficienți prieteni, 26% și-ar dori să fie mai populari, iar unul din cinci și-ar dori să primească mai multe reacții (like-uri sau comentarii) la postările de pe rețelele de socializare.
Cercetarea a relevat anterior că patru din cinci adolescenți recunosc că au fost hărțuiți în mediul online, cei mai mulți fiind direct marcați de hărțuirea suferită online și observând inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii.
„Mediul online amplifică în mod dramatic forța comportamentelor noastre iraționale, iar adolescenții și copiii sunt persoanele cele mai vulnerabile la agresiuni. În ciuda faptului că scapă unei înțelegeri profunde, modul în care poate fi contracarat cyberbullingul este o realitate cu consecințe semnificative. Trebuie să fim mai atenți și mai umani cu copiii și adolescenții noștri până când personalitatea lor va fi autonomă și mai puțin influențabilă”, spune Delia Mina, analist comportamental la Bitdefender.
Studiul a fost realizat de Tribal Worldwide România pentru Bitdefender prin chestionar online completat în perioada septembrie-octombrie 2017, pe un eșantion reprezentativ de 800 de respondenți din rândul tinerilor sub 18 ani.
Bitdefender a demarat în luna noiembrie a anului trecut campania #nutastaură, menită să crească nivelul de conștientizare asupra fenomenului cyberbullying în România și a efectelor nocive pe care îl poate avea asupra tinerilor. Peste 10.000 de oameni au semnat până acum petiția online care să determine Facebook să lanseze un buton de Facebook reactions – Butonul contra cyberbullying. Acest buton nu ar fi unul de raportare, cenzurare sau coerciție efectivă asupra utilizatorului, ci ar purta semnificația simbolică de sancțiune socială. Ar fi pasul atât de important de la privitor indiferent, la privitor care trage un semnal de alarmă asupra fenomenului.
Pe site-ul campaniei sunt disponibile manifestul inițiativei, invitația de a semna petiția online anti-hărțuire online și câteva immersive 360 videos care dramatizează emoții precum ura, umilința, violența, pentru a sensibiliza publicul să adere la cauză.
