Pe de altă parte, doar 11% dintre respondenții de peste 55 de ani susțin că s-au confruntat cu un incident de securitate. Acest aspect trebuie corelat și cu abilitatea unei persoane de a recunoaște sau nu o înșelătorie, pe măsură ce înaintează în vârstă și nu exclude posibilitatea de a se fi confruntat cu astfel de atacuri.
Înșelătoriile prin SMS reprezintă cea mai frecventă amenințare folosită de hackeri, astfel că mesajele frauduloase rămân pe primul loc în topul incidentelor de securitate cu 45% dintre respondenți fiind afectați de aceste atacuri, urmate de încercările de fraudă (44%), atacurile de tip phishing prin email (42%), expunerea datelor personale (27%), infectarea cu un virus (18%) și doxxing (9%).
Dintre aceste tipuri de atacuri, femeile susțin că cel mai mult s-au confruntat cu înșelătorii prin mesaje text, spre deosebire de bărbați (51% versus 38 %), precum și cu expunerea informațiilor personale în urma unei breșe de securitate (30 % versus 23%). Pe de altă parte, bărbații au fost mai vizați de atacuri de tip phishing (43% versus 41%) și amenințări informatice (20% versus 13%).
Totodată, cei mai mulți dintre respondenți (76%) consideră că nu sunt o țintă pentru criminalii cibernetici. Acest punct de vedere este corect, însă poate duce la practici necorespunzătoare de gestionare a securității cibernetice, întrucât actorii amenințărilor nu urmăresc o anumită persoană, ci mai degrabă caută să profite de pe urma unor sisteme vulnerabile și să exploateze neatenția utilizatorilor.
Astfel, potrivit datelor rezultate din studiu, gestionarea parolelor constituie o vulnerabilitate cheie în rândul utilizatorilor. Pentru infractorii cibernetici, obținerea datelor de autentificare a reprezentat mereu un obiectiv, iar modul în care utilizatorii își gestionează securitatea parolelor ridică un semnal de alarmă. Peste o treime dintre cei intervievați (37%) își notează parolele, iar 34% dintre aceștia folosesc aceeași parolă pentru două sau mai multe conturi. De asemenea, 17% dintre utilizatori folosesc funcția de completare automată a datelor oferită de motorul de căutare, iar 14% se bazează pe funcția de salvare a parolelor de către sistemele de operare. În același timp, doar 23% dintre respondenți spun că folosesc un serviciu de gestionare a parolelor, o practică recomandată pentru sporirea securității informatice.
În contextul unui stil de viață din ce în ce mai digital, peste o treime dintre cei intervievați (35%) susțin că gestionează între șase și zece conturi online, fie pentru cumpărături, social media, activități bancare și de relaxare.
„Rezultatele acestui studiu demonstrează mai mult decât oricând importanța conștientizării securității cibernetice pe măsură ce criminalii cibernetici își intensifică atacurile asupra utilizatorilor. Adoptarea rapidă a inteligenței artificiale de către atacatori reprezintă o amenințare fără precedent la adresa securității digitale a utilizatorilor. Având în vederea creșterea înșelătoriilor prin SMS-uri cu ajutorul inteligenței artificiale, a încercărilor de fraudare și a email-urilor de phishing este absolut necesar ca utilizatorii să rămână vigilenți, să aplice și să prioritizeze cele mai bune practici de securitate cibernetică”, spune Ciprian Istrate, Senior Vice President operațiuni pentru soluții consumer în cadrul Bitdefender.
Metodologie
Studiul a fost realizat la comanda Bitdefender de către Censuswide pe un eșantion de peste 7000 de utilizatori cu vârste de la 16 la peste 55 de ani, în perioada decembrie 2023 – ianuarie 2024. Respondenții provin din Australia, Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
Studiul complet poate fi accesat aici: https://blogapp.bitdefender.com/hotforsecurity/content/files/2024/03/Bitdefender-CSG-Report-creat7534-interactive.pdf
